Pașii esențiali pentru completarea corectă a raportării anuale a deșeurilor

Raportarea anuală a deșeurilor este o obligație legală pentru toți operatorii economici care produc, colectează sau gestionează deșeuri. Aceasta se depune de regulă până la finalul primului trimestru al anului următor și are scopul de a oferi autorităților de mediu o imagine clară asupra cantităților de deșeuri generate, valorificate sau eliminate. 

Respectarea corectă a pașilor de mai jos garantează evitarea amenzilor și o conformare completă cu legislația în vigoare.

1. Identificarea tipurilor de deșeuri generate

Primul pas este analiza activităților desfășurate de firmă pentru a identifica toate fluxurile de deșeuri rezultate. Se recomandă parcurgerea procesului de producție, logistică sau prestări servicii, pentru a determina:

  • ce materiale devin deșeuri;
  • unde sunt depozitate temporar;
  • dacă sunt periculoase sau nepericuloase.

Fiecare deșeu trebuie încadrat conform Catalogului European al Deșeurilor (C.E.D.), care atribuie un cod specific format din șase cifre. O clasificare incorectă este una dintre cele mai frecvente greșeli în raportare.

2. Ținerea evidenței lunare a deșeurilor

Raportul anual se bazează pe evidența lunară, care trebuie completată permanent. Aceasta conține:

  • codul și denumirea deșeului;
  • cantitatea generată;
  • modul de stocare și locația;
  • data și cantitatea predată;
  • numele operatorului care a preluat deșeurile;
  • numărul documentului de transport sau al contractului.

Evidența trebuie păstrată minimum 5 ani și actualizată imediat după predarea deșeurilor. În cazul deșeurilor periculoase, evidența se ține separat și trebuie susținută de fișe de siguranță și documente de trasabilitate.

3. Verificarea contractelor cu operatorii autorizați

Doar operatorii autorizați pot colecta, transporta și valorifica deșeurile. Înainte de întocmirea raportului, verifică dacă:

  • toate contractele de colectare și valorificare sunt valabile;
  • operatorii figurează în registrul public al autorizațiilor de mediu;
  • documentele de predare (formulare, avize, facturi) sunt semnate și complete.

Lipsa documentelor justificative sau predarea către firme neautorizate poate atrage sancțiuni și anularea raportului depus.

4. Centralizarea datelor pentru raportare

După ce toate informațiile din evidența lunară au fost verificate, se realizează centralizarea acestora pentru întregul an calendaristic. Datele se adună pe fiecare cod de deșeu, separat pentru:

  • cantități generate;
  • cantități valorificate (reciclate, reutilizate, compostate etc.);
  • cantități eliminate (prin depozitare, incinerare, neutralizare).

Este important ca toate totalurile să coincidă cu datele din documentele de predare către colectori.

5. Completarea formularului de raportare

Raportarea anuală a deșeurilor se realizează în formatul stabilit de Agenția Județeană pentru Protecția Mediului (A.J.P.M.). Formularul conține mai multe secțiuni obligatorii:

  • Date de identificare ale firmei – denumire, CUI, sediu, punct de lucru, cod CAEN, persoană de contact.
  • Lista deșeurilor generate – cu coduri C.E.D., cantități și modul de gestionare.
  • Date despre operatorii autorizați – denumire, autorizație de mediu, tipul de activitate prestată (colectare, valorificare, eliminare).
  • Semnătura și data completării – raportul trebuie semnat de persoana responsabilă de mediu sau de administratorul societății.

Unele județe permit depunerea online, altele solicită transmiterea pe e-mail sau fizic, cu semnătură și ștampilă.

6. Verificarea și corectarea eventualelor neconcordanțe

Înainte de transmiterea raportului către autorități, se recomandă o verificare finală a tuturor datelor. Cele mai frecvente neconcordanțe apar între:

  • cantitățile raportate și cele înscrise în documentele de valorificare;
  • codurile de deșeuri și denumirile lor;
  • diferențele între totaluri lunare și cele anuale.

Dacă se observă erori, acestea trebuie corectate înainte de trimiterea raportului. În cazul în care o greșeală este descoperită ulterior, se poate transmite o declarație rectificativă.

7. Depunerea raportului în termen

Termenul general de depunere este 31 martie pentru anul anterior, însă acesta poate varia în funcție de județ. Este recomandat ca raportul să fie transmis cu câteva zile înainte de termenul limită, pentru a evita blocajele sau întârzierile tehnice.

După depunere, firma trebuie să păstreze o dovadă – număr de înregistrare, confirmare electronică sau semnătură de primire de la A.J.P.M.

8. Arhivarea documentelor justificative

Toate documentele care au stat la baza raportării trebuie păstrate cel puțin 5 ani, într-un dosar dedicat:

  • evidențele lunare;
  • formularele de transport;
  • contractele și autorizațiile colectorilor;
  • facturile și dovezile de valorificare.

Acestea pot fi solicitate oricând în cadrul unui control din partea autorităților.

9. Desemnarea responsabilului de mediu

Firmele care generează deșeuri trebuie să aibă un responsabil de mediu instruit sau să colaboreze cu un specialist extern. Acesta are rolul de a monitoriza întregul proces de gestionare a deșeurilor, de a întocmi raportările și de a asigura conformarea permanentă.

10. Revizuirea anuală a procesului de raportare

După depunerea raportului, este recomandat ca firma să analizeze modul de gestionare a deșeurilor în anul precedent și să identifice posibile îmbunătățiri: reducerea cantităților generate, creșterea gradului de reciclare, eficientizarea proceselor.

Această analiză internă contribuie nu doar la o raportare mai precisă, ci și la îmbunătățirea performanței de mediu a companiei.

O raportare anuală corectă a deșeurilor nu se rezumă la completarea unui formular, ci reflectă un întreg sistem de gestionare responsabilă a resurselor. 

Urmând acești pași – de la evidență lunară corectă, la verificarea contractelor și depunerea în termen – firmele pot asigura conformitatea legală, pot evita amenzile și pot demonstra un angajament real față de protecția mediului.

Anisoara Pascu
Anisoara Pascu

Sunt Anisoara Pascu, am 45 de ani si am absolvit Facultatea de Medicina, urmand apoi specializari in dermatologie estetica si terapii anti-aging. Lucrez ca si specialist anti-aging si imi place sa ofer solutii personalizate care ajuta oamenii sa isi pastreze frumusetea si vitalitatea intr-un mod natural si sanatos. Am colaborat cu clinici de prestigiu si am participat la conferinte internationale, unde am prezentat studii si tehnici inovatoare.

In viata de zi cu zi, ador sa citesc carti de nutritie si medicina estetica, sa practic yoga si sa testez retete sanatoase. Imi place sa calatoresc si sa descopar terapii traditionale din alte culturi, care pot completa metodele moderne. Muzica clasica si pictura imi ofera relaxare si inspiratie, iar timpul petrecut cu familia imi aduce echilibrul de care am nevoie.

Articole: 238